Categories:

În articolul ”Cum am început să călătoresc” vă povesteam despre începuturile călătoriilor mele naționale și internaționale, despre influența părinților și a bunicilor mei asupra acelor începuturi, despre micii pași de independență pe care i-am făcut în diferite momente din viața mea și care m-au ajutat să devin călătorul care sunt acum. 

 

Mă definesc ca fiind un călător rebel, căruia nu-i place să facă ce fac alții. 

În copilărie am avut un sentiment de respingere față de efectul de turmă, care este în esență tendința oamenilor de a accepta ca valabile raționamentul și ideile majorității fără a analiza dacă acestea sunt corecte sau acceptabile pentru sine. 

De aceea m-am răzvrătit de câteva ori și m-am încăpățânat să descopăr calea potrivită pentru mine.

Ca adult, continui să fac acest lucru, dar puțin altfel. Nu este ca și cum mi-ar fi trecut, ci odată cu trecerea timpului am învățat să fiu mai diplomată, mai atentă la acțiunile mele și să știu să apreciez când merită să mă răzvrătesc și să merg împotriva curentului și când nu. 

Revenind însă la călătorii, aici este un domeniu care merită din plin atitudine, pentru că sunt călătoriile mele, experiențele mele și eu sunt cea care își va aminti  mai târziu acele momente.

 

Dintotdeauna mi-am organizat  singură călătoriile. 

Nu am apelat niciodată la o agenție de turism sau la un operator de turism pentru a organiza vreo călătorie, nici măcar o escapadă de weekend, cu atât mai puțin o călătorie lungă de câteva săptămâni. 

Acum mai bine de 10-15 ani, când plățile online nu erau foarte dezvoltate în România, trebuia să mergi la o agenție pentru a-ți cumpăra biletele de avion. De când am început să folosim carduri de debit/credit, am scăpat și de asta. 

Apreciez și prețuiesc persoanele care lucrează în agenții, am întâlnit oameni bine pregătiți profesional în acest sector, dar și alții care nu știu sau nu sunt preocupați să răspundă la întrebări sau să te pregătească pentru destinația în care vrei să mergi. 

Cu mulți ani în urmă, când mi-am început studiile în turism la universitate, am vrut să fiu unul dintre ei și să organizez excursii pentru alții, am vrut să explorez destinații și să-mi transmit mai departe pasiunea pentru asta. Atunci cel mai mult m-au atras agențiile care făceau excursii personalizate și călătorii de aventură. În cele din urmă, nu am mai apucat să explorez această latură pentru că în drumul meu a apărut aviația. 

În prezent folosesc agențiile doar pentru excursii foarte scurte de 1-2 zile, în destinații în care este inconfortabil și poate mai complicat să te miști singur. Nu am permis de conducere, deci nu pot închiria o mașină. În America Centrală și de Sud am apelat foarte mult la agențiile locale și am avut experiențe foarte bune cu toate. A fost, de fapt, o opțiune mai bună și mai sigură să le folosesc în multe circumstanțe. 

 

Nu-mi place să călătoresc în aceleași perioade de timp cu ceilalți. 

Nu sunt un client potrivit pentru agențiile clasice, care vând doar vacanțe de vară și scurte escapade pentru zilele de sărbătoare.

Pe de o parte, atunci când lucrezi în sectorul turismului / aviației, este de neimaginat și contraproductiv să îți iei multe zile libere deodată, mai ales în sezoanele noastre de vârf. Lucrăm în ture și zilele libere apar în orice zi a săptămânii. 

Pe de altă parte, îmi place extra sezonul sau perioada dintre sezoanele clasice de vacanțe, când e mai liniște, prețurile pentru produse și servicii sunt mai aproape de realitate și când te poți bucura cu adevărat de destinație în propriul tău ritm.

 

Nu merg în anumite destinații doar pentru că sunt la modă. 

În ultimii 15 ani, Bulgaria, Grecia și Turcia au devenit destinații de vară obișnuite pentru români, serviciile fiind incomparabil mai bune și mai ieftine decât pe litoralul Mării Negre. Așadar, nu este nicio îndoială că merită. Dar de câte ori credeți că am fost în acele locuri? Am fost câteva weekend-uri în Bulgaria în 2012 și 2013, am văzut doar Atena într-o pauză de 3 zile și am fost și la Istanbul 3-4 zile. Nu exclud posibilitatea de mă mai duce prin acele țări, dar recunosc că nu sunt prea de încântată să merg în locuri în care trebuie să aud vorbindu-se atât de mult românește în jurul meu.  

În general, mi se întâmplă cam așa: fie nu-mi pasă de destinație pentru o vreme, fie am fost deja în acea zonă și nu îmi doresc să mă întorc prea curând.

Mi s-a întâmplat asta cu Dubai. În iarna lui 2012 când am plecat, era o destinație uimitoare și destul de inaccesibilă pe cont propriu, aveai nevoie de o agenție de turism care să gestioneze pachetul și viza de turist. Mai târziu Dubai a devenit o destinație la modă în România, venise vremea în care apăruseră vizele la sosire și asta îți dădea libertatea de a merge cum îți dorești. Dar pentru că nu cu mult timp în urmă m-am întors de acolo după ce am locuit și am lucrat timp de aproximativ șapte luni, Dubai nu mai reprezintă pentru mine un loc în care să îmi doresc să revin prea curând.

 

Călătoriile  trebuie să reprezinte ceea ce eu am nevoie într-un anumit moment al vieții mele. 

Acesta este unul dintre motivele pentru care îmi place să organizez totul și să nu-mi las călătoria în mâinile altora. 

Numai eu știu dacă într-o zi am chef să vizitez o mulțime de obiective turistice sau să mă opresc și să stau 2-3 ore într-o cafenea ca să mă uit pur și simplu la oamenii din jur. Nimeni nu mă grăbește și nu îmi arată ceasul, așa cum se întâmplă uneori cu tururile organizate și nici nu trebuie să intru în patru muzee unul după altul, pentru că așa a fost planificat, când eu de fapt aș vrea să-mi închei turul după cel de-al doilea și să contemplu un apus de soare.

Pot improviza, pot schimba planul, destinația și tipul călătoriei, chiar să le anulez dacă intervine ceva și nu mai pot face ce îmi propusesem. Flexibilitatea ”biletelor de staff” de care beneficiez de  câțiva ani de când lucrez într-o companie aeriană îmi permite foarte mult să fac acest lucru. Și este minunat, chiar mi se potrivește perfect.   

De asemenea, nimeni în afară de mine nu știe ce vreau să obțin din fiecare călătorie aleasă și ce să fac cu timpul meu liber. 

 


Îmi place foarte mult să călătoresc, este un microb pe care l-am prins când eram mică și este o ”boală” minunată care mai are mult până se va vindeca.

Și, peste toate acestea, este evident că îmi place să fac lucrurile în felul meu. 

No responses yet

Deja una respuesta

Tu dirección de correo electrónico no será publicada. Los campos obligatorios están marcados con *

Floating Social Media Icons by Acurax Wordpress Designers
Visit Us On FacebookVisit Us On InstagramVisit Us On Linkedin